Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.Pe25 februarie 2011 , arheologia dobrogeană a pierdut unul dintre cei mai dăruiți slujitori ai muzei Clio:Mihai Irimia , un profesionist desăvârșit, pedagog dedicat și coleg neprețuit. Născut pe 25 octombrie 1942, în comuna nemțeană Urecheni, Mihai Irimia a absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și și-a dedicat întreaga carieră cercetării și protejării trecutului Dobrogei.În 1965 a fost angajat prin repartiție guvernamentală la Muzeul Regional de Arheologie Dobrogea, devenit ulteriorMuzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța , unde a activat pentru următoarele trei decenii.„În relația cu realitatea arheologică din teren, cu dovezile materiale recuperate și analizate, Mihai Irimia este profesionistul prin excelență. Nimic din ce investighează nu este neglijat și niciodată cercetarea nu se oprește până când nu epuizează informația. Perfecționist cu sine, imprimă celor din jur aceeași atitudine de înalt profesionalism” , puncta Livia Buzoianu în articolulMihai Irimia – la 65 de ani , publicat în revistaPontica 40 (2007).Cercetările sale, concretizate în patru cărți și peste 120 de studii științifice, note, rapoarte și cronici publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, au rămas de referință, fie că tratau necropolele getice de la Bugeac, așezarea de la Gura Canliei, dovezile hallstattiene de la Rasova-Malul Roșu sau pe cele grecești de la Corbu de Jos, așezările de la Satu Nou sau populațiile autohtone și alogene din Dobrogea.De același profesionalism, tradus prin obiectivitate și corectitudine, a dat dovadă în funcțiile de director adjunct (1979 – 1990) și director (1990 – 1992) al muzeului. Mihai Irimia și-a asumat și responsabilitatea de a forma noile generații de istorici și arheologi, implicându-se activ în dezvoltarea Facultății de Istorie a Universității „Ovidius” Constanța, unde a ocupat funcțiile de șef de catedră (1992 – 1995) și decan (1995 – 2004). Din această poziție, s-a preocupat de acreditarea specializărilor istorie, administrație publică și drept, de obținerea statutului de instituție organizatoare de doctorate, precum și de dezvoltarea studiilor aprofundate și masterale. A sprijinit direct înființarea în cadrul facultății a Centrului de Studii și Cercetări a Istoriei și Civilizației Zonei Mării Negre (2003), cu„urmări lăudabile pentru formarea unor specialiști, la Constanța” , după cum nota Maria Bărbulescu înIn Memoriam Mihai Irimia , articol publicat înStudii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie (SCIVA) , 2011, p. 351-359.Alexandru Suceveanu îl caracteriza drept„regele neîncoronat al preistoriei dobrogene” , și scria, la momentul trecerii în neființă a celui care i-a fost prieten:„L-am iubit și apreciat încă de pe la mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut. Ne-am fost alături unul alături unul altuia și la bine și la rău. A muncit mult, adesea chinuitor, astfel încât astăzi, când cred că poate fi considerat, pe drept cuvânt, regele preistoriei dobrogene, fiecare cuvânt așternut de el pe hârtie trebuie citit și răscitit, acesta dovedindu-i munca, seriozitatea și simțul răspunderii. Nu mă aștept, în lumea haină pe care o trăim, ca mulți tineri să-i urmeze pilda. Viitorul însă, poate mai luminos, îl va așeza cu siguranță pe piedestalul pe care îl merită, acela al marilor arheologi ai neamului românesc” .Isprava hoților „În trenul București Constanța, sosit astăzi în gara locală s-a înregistrat o nouă ispravă a hoților ce operează prin trenuri. Iani Costas și Krikor Ovanezian, duoi comercianți din capitală, ce călătoreau spre Bazargic, au fost jefuiți de 48.000 de lei în timpul somnului. Furtul a fost constatat în gara Fetești. Din cercetările făcute de către poliția acelei gări reiese că doi indivizi bine îmbrăcați se urcaseră în tren la Ciulnița și că probabil ei au comis furtul, servindu-se de narcotice. S-au dat imediat telegrame de urmărire în toate direcțțiile căii ferate”. (ziarul Dacia, 1923). Buletin juridic Tribunalul Constanța, Secția II a condamnat la 500 de lei amendă pentru omor prin imprudență pe Lockacc Tabosian din Murfatllar și la 6 luni închisoare pe Constantin Constanntinescu din Constanța, pentru abuz de încredere.La Tribunalul local s-a primit spre înregistrare următoarele firme: Ioan M Stănescu, cârciumă și manufactură în Toppalu, Rafael Tuvi – porcelanuri, sticlărie și articole de menaj, Constanța.Frații Radu și Costică Motrocan au fost arestați pentru tâhărie la drumul mare.Tripou clandestin Poliția l-a arestat pe cafegiul Fori Tariocapoli și pe indivizii Costache Ciehow, Theodor Venedectov și Gheorghe Hrisov pentru că jucau cărți pe bani, în cafenea. Cei arestați au fost înaintați parchetului.Ianoș Szanovski, elev în clasa a V-a de liceu, a fugit de la casa părinților săi, cu intenția de a pleca în America. A fost prins de Siguranță.Reclama zilei Focul nu se răspândește, unde Minimax păzește! Minimax – Renumitele aparate de stins incendii. Peste trei milioane de aparate, răspândite în toată lumea. Peste 68.000 de incendii stinse. Peste 135 vieți omenești salvate de la o moarte sigură. Reprezentant general pentru Dobrogea și Cadrilater – N. Margulies (Bazargic). (1924) Citește și: