În contextul actual al transformărilor economice și tehnologice, context în care inovarea, digitalizarea și cooperarea dintre mediul de afaceri, cercetare și instituțiile de sprijin devin factori esențiali pentru dezvoltare, rolul organizațiilor care facilitează aceste legături este mai important ca oricând.
Invitatul nostru de astăzi este domnul Gabriel Vlăduț, președintele de onoare al Camerei de Comerț și Industrie Dolj, o personalitate cu o experiență îndelungată în domeniul cercetării aplicate, al automatizărilor industriale, inovării, și transferului tehnologic. De-a lungul carierei a coordonat numeroase proiecte naționale și europene, a contribuit la dezvoltarea unor inițiative dedicate inovării și a susținut în mod constant consolidarea relației dintre mediul academic, industrie și antreprenoriat.
In cadrul acestui interviu vom aborda teme de actualitate precum: evoluția domeniului automatizărilor și al sistemelor industriale, rolul cercetării aplicate în dezvoltarea economică, impactul digitalizării și al conceptului de “Industrie 4.0” asupra economiei românești, dar și importanța parteneriatelor dintre companii și instituții pentru stimularea investițiilor, a inovării și a competitivității la nivel regional și național.
1. Aveți o activitate vastă și impresionată, strâns legată de cercetare aplicată, inovare și transfer tehnologic. Ce v-a motivat să vă implicați activ în aceste domenii?
Am absolvit Facultatea de Automatică și IT, din Craiova și de la absolvire, după efectuarea stagiaturii, am lucrat numai în cercetare, mai întâi în aparatura medicală și ulterior automatizări industriale. Am văzut evoluția acestui sector de activitate, am analizat persectivele și tendințele, am încercat să le înțeleg, alături de implicațiile în viața firmelor și să le corelez cu noile segmente apărute: inovarea, transferul tehnologic, digitalizarea, Inteligența Artificială, Industria 4.0, etc.
2. Dat fiind contextul provocărilor economice actuale, publicul este interesat de soluții concrete și eficiente. Ce inițiative desfășoară Camera de Comerț și Industrie Dolj pentru susținerea mediului de afaceri?
Camera de Comerț și Industrie Dolj încearcă să înțeleagă necesitățile mediului de afaceri (nu numai a celor imediate cât și a celor de perspectivă): formarea, consultanța în dezvoltare, în formarea de noi firme, start-up-uri, participarea la Bursa de Mărfuri, reducerea costurilor de producție, organizare și reprezentare la evenimente, topul firmelor, reprezentarea în fața administrației locale, misiuni economice, participare la târguri și expoziții, după caz, organizare.
3. În calitate de director al IPA CIFATT Craiova, coordonați activități importante de cercetare și inovare. Care sunt principalele obiective și direcții de dezvoltare ale instituției?
Principalele obiective și direcții de dezvoltare ale instituției sunt: informarea și înțelegerea noilor tendințe în cercetare, dezvoltare și inovare, realizarea de sisteme complexe de automatizare industrială “la cheie” (proiectare, integrare sisteme, elemente de automatizare, testare, implementare, punere in funcțiune, formare personal de utilizare și mentenanță, service) pentru unități industriale (din țară și străinătate) din domeniul auto, energetică, termo si hidro-energetice, canale navigabile, procese tehnologice automate. Participăm la proiecte naționale și internaționale de cercetare-inovare.
4. În același timp, conduceți Asociația Română pentru Transfer Tehnologic și Inovare. Ce rol are această organizație în consolidarea ecosistemului de inovare din România?
Asociația Română pentru Transfer Tehnologic și Inovare este organizația profesională a unităților cu profil de transfer tehnologic și inovare, neguvernamentală şi nonprofit. ARoTT participă la proiecte naționale și internaționale de inovare, formare antreprenorială: Interreg VA România-Bulgaria, IPA România-Serbia, Interreg Danube, Horizon 2020, etc. Asociația are drept scop:• Promovarea şi protejarea mediului de afaceri al entităților (incubatoare, parcuri, etc) de transfer tehnologic și de afaceri inovative din România;• Promovarea intereselor profesionale ale membrilor;• Întărirea autorităţii profesionale a entităților şi prestigiul lor social;• Creșterea competitivității prin întărirea bazei tehnologice și inovare.Sunt membri ARoTT, Centre de Inovare și Transfer Tehnologic din cadrul Universităților, Institutelor Naționale, Camerelor de Comerț, Firmelor, Organizaţiilor cu persoanalitate juridică, de drept public sau privat. Obiectiv: Creșterea numărului de produse și tehnologii transferate sau ofertate către piață.
5. De-a lungul carierei ați coordonat numeroase proiecte europene și naționale. Care au fost cele mai importante provocări întâlnite în gestionarea acestor proiecte?
Provocările au fost multe și s-au schimbat pe măsura trecerii timpului, urmare a experienței acumulate. Dintre provocări amintesc:• Crearea de parteneriate, pe bază de expertiză și experiență dovedită,• Lucrul cu parteneri ce au cultură și nivele de înțelegere diferite;• Respectarea termenelor, sarcinilor asumate, atât ca partener cât și în calitate de coordonator;• Realizarea activităților la cel mai înalt grad internațional;• Rapoarte de activitate pe logica internațională, credibile și la nivel înalt de înțelegere.
6. Rămânem cu atenția focusată asupra proiectelor europene de cercetare. Acestea reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea tehnologică. Cât de importante considerați aceste proiecte în ceea ce privește modernizarea economiei românești, și care este poziția României în peisajul inovării europene?
Sunt deosebit de interesante, pentru dezvoltarea tehnologică. Consider poziția României mai mult declarativă decat faptic efectivă. În 2025 am participat din partea Comisiei Europene la analiza stadiului dezvoltării inovării în România. Deși documentul elaborat alături de specialiști din UK și Italia, a fost foarte detaliat, dând soluții, a fost foarte puțin analizat și aplicat.
7. IMM-urile sunt considerate un motor important al inovării; acestea reprezentând peste 99% din totalul firmelor, în România și Uniunea Europeană. Din experiența dumneavoastră, cât de pregătite sunt acestea pentru a integra rezultatele cercetării?
IMM-urile, unele cu idei interesante, inovative, sunt puțin pregătite (metodologic, bază de cunoaștere, metodologii) și sunt decapitalizate.
8. Activitatea dumneavoastră include, de asemenea, și implementarea unor proiecte complexe de automatizări industriale și sisteme “SCADA”. Care sunt principalele tendințe de dezvoltare în acest domeniu?
Sistemele SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) sunt soluții software și hardware utilizate pentru monitorizarea și controlul proceselor industriale în timp real, cum ar fi energia, apa, petrolul și gazele, producția sau transportul. Acestea colectează date de la diverse echipamente (senzori IoT, PLC-uri), le transmite către un centru de control și permite operatorilor să monitorizeze, să controleze și să optimizeze operațiunile de la distanță. Principalele tendințe de dezvoltare:• Informatizare complexă, care raspunde nevoilor omului de gestionare a procesului tehnologic;• Integrare de funcții complexe bazate pe expertiza tehnologică și Inteligența Artificială;• Interfața om-mașină cu funcții de asistare a operatorului uman;• Luare a deciziilor în regim de ghid operator;• Reducerea consumurilor energetice și a impactului asupra mediului.
9. Transformările tehnologice actuale sunt marcate de digitalizare și de conceptul de “Industrie 4.0”. Cum vedeți impactul acestor schimbări asupra industriei românești?
Digitalizarea și conceptul de “Industrie 4.0” ca factori pentrru eficiență, de sprijinire a factorului uman, duc la scăderea timpului, în condiții de creștere a calității luării deciziei.Suntem numai la începutul conceptelor de digitalizare și “Industrie 4.0”. Pe măsură ce trece timpul, prin adăugarea componentelor utilizate de inteligența artificială, roboți, elemente de automatizare, impactul schimbărilor va crește.
10. Revenind la transferul tehnologic: acestea este adesea menționat ca un element esențial pentru competitivitate. Ce înseamnă, în mod concret, acest proces și cum poate fi stimulat mai eficient?
Ce este transferul tehnologic: – Procesul prin care informația, cunoștințele, sau o tehnologie, dezvoltate într-o organizație, pentru un anumit scop, sunt folosite sau aplicate în altă organizație, într-o altă zonă sau pentru un alt scop.▪ Relația între inovatori, inventatori și aplicanți care duce la realizarea sau dezvoltarea de noi produse, tehnologii, sisteme;▪ Vânzarea sau schimbul proprietății intelectuale legate de o tehnologie cu acordul producătorului;▪ Aplicarea sau adaptarea cu succes a unei tehnologii dezvoltate într-o unitate, astfel încât să corespundă cerințelor mai multor unități;▪ Preluarea de tehnologie, know-how sau experiența de la o unitate către alta, de la un sector industrial către altul, de la cercetare către piață ca element de inovație (nu pură comercializare).Cum poate fi stimulat:• O economie funcțională;• Dezvoltarea cunoașterii procedurilor și metodologiei;• Promovarea inovării, brevetelor, tehnologiilor cu potențialele utilizări și beneficii;• Stimularea Centrelor de Transfer Tehnologic.
11. În anul 2008 ați fost distins cu Ordinul: “Meritul Cultural în grad de Cavaler pentru cercetare științifică”. Ce semnificație are această recunoaștere pentru parcursul dumneavoastră profesional?
Această recunoaștere, fiind făcută la nivelul Președinției României, m-a stimulat să continui activitățile dezvoltate și pe de alta parte mi-a adus încredere.
12. Deși există potențial important în cercetare și tehnologie, inovarea întâmpină încă anumite obstacole. Care considerați că sunt principalele provocări în acest domeniu?
Acest subiect face obiectul studiului realizat de Comisia Europeană, în care am fost implicat ca și autor. Studiul este amplu și provocările sunt la toate nivelurile: Universități, Institute Naționale, IMM-uri, Agenții de Dezvoltare Regională, Ministerul Educației și Cercetării. Există potențial important în cercetare și tehnologie, însă inovarea întâmpină multe obstacole. De multe ori mă întreb: se vrea sau mimăm că vrem și de fapt nu înțelegem ceea ce întreaga lume vede și simte?Din raportul întocmit cu colegi din UK și Italia:“Cele trei țări examinate în acest raport: România, Bulgaria, Croația, prezintă o serie de asemănări care contribuie la activitatea scăzută de transfer tehnologic. Toate au suferit de pe urma unor investiții insuficiente istorice în CDI, împreună cu politici fragmentate, ceea ce a dus la lacune în sprijinul instituțional. Valorificarea cercetării nu este încă ferm integrată în sistemele de cercetare, iar activitatea de cercetare și dezvoltare din industrie este, de asemenea, scăzută.Nu există încă o cultură larg răspândită de colaborare între sectorul cercetării și industrie. Activitatea de brevetare este foarte scăzută în fiecare dintre țări, cu o utilizare redusă a mecanismelor internaționale. Sprijinul pentru inovare și antreprenoriat pe scară largă este, de asemenea, slab.Prezența unor probleme comune sugerează că abordări comune și bune practici ar putea fi adoptate ca soluții. Prin urmare, prezentăm câteva dintre principiile generale, politicile și bunele practici pe care le considerăm a fi adoptate în aceste domenii.”Se pare că nu interesează.
13. Consolidarea legăturii dintre cercetare, industrie și finanțare este adesea invocată ca o prioritate. Ce măsuri ar putea contribui la realizarea acestei conexiuni?
Răspunsul constructiv la necesități, nevoi, formarea personalului pentrru utilizare și mentenanță. Finanțarea inovării, ca un concept integrat, sistem-personal.
14. Tinerii ingineri și cercetători reprezintă viitorul domeniului tehnologic. Ce recomandări le-ați oferi celor care doresc să urmeze o carieră în cercetare și inovare?
Să se uite mereu la tendințe, să le înțeleagă și să le aplice atunci când sunt utile. Să învețe să testeze, să înțeleagă necesitățile și să găsească soluții la acestea.
15. Conchidem prin a vă mărturisi faptul că am încercat să acoperim cât mai multe aspecte importante în cadrul acestui interviu. Există, totuși, o întrebare pe care ați fi dorit să o regăsiți și care nu a fost adresată? Dacă da, care ar fi aceea?
“Ce ați încerca să transmiteți aplicanților din România?”Răspunsul este: Spuneți ce faceți și faceți ce spuneți! Încercați să înțelegeți în adâncime, filozofia interlorcutorului, partenerului și împreună putem fi mai buni decât separat.