Anul 2026 este un an aniversar pentru Academia Română, care împlinește la începutul lunii aprilie 160 de ani de la fondare. Cu acest prilej, luni, 30 martie, la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, s-a desfășurat Conferința cercetării științifice din Academia Română – Secția de Științe Istorice și Arheologie. La manifestare au participat institute de profil, printre care și Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor. Prin intermediul unei abordări interdisciplinare riguroase, institutul craiovean s-a remarcat ca un pilon fundamental al excelenței academice, gestionând o bogată activitate de cercetare științifică a patrimoniului istoric și cultural regional, consolidând astfel identitatea culturală a Olteniei în circuitul valorilor europene.
Academia Română va împlini în curând 160 de ani de existență. Este un arc de timp care a dovedit că pasiunea, munca și vocația celor ce au lucrat și lucreză sub auspiciile sale pot da naștere la generații de cercetători de certă valoare profesională. Programul pentru marcarea acestui eveniment simbolic cuprinde, alături de sesiunea omagială, o serie de manifestări culturale și de întâlniri științifice.
Luni, 30 martie a.c., la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, s-a desfășurat Conferința cercetării științifice din Academia Română – Secția de Științe Istorice și Arheologie. La manifestare au participat institute de profil, printre care și Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu Plopșor.
Pe fondul comun, de a împărtăși un set de simboluri și valori imuabile, care să permită dialogul și depășirea diferențelor, directorul institutului craiovean, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, a susținut prelegerea cu titlul:Institutul de Cercetări SocioUmane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”. Cercetare științifică, rezultate și perspective , în care a prezentat cu detalii, activitatea fecundă a institutului craiovean, unul ancorat în demersurile sale fundamentale, de slujbaș continuu de peste șase decenii în comunitatea academică și universitară.
Mai mult decât o obligație morală
„Institutul craiovean și-a început activitatea sub conducerea lui C.S. Nicolăescu-Plopșor, personalitate marcantă a vieții științifice românești, care a contribuit decisiv la organizarea primelor structuri de cercetare și la constituirea bazei materiale necesare dezvoltării instituției. Prin demersurile din anii ’90, institutul poartă numele fondatorului său, ca semn al recunoștiinței și al angajamentului academic de continuare și consolidare a misiunii instituționale”, a precizatprof. univ. dr. Sevastian Cercel , directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor.
Și, cum spunea Nicolae Iorga, „învățat este omul care se bucură să tot învețe”, la fel se poate confirma că de la înființarea sa, institutul craiovean a evoluat constant, parcă nu doar într-o formă de respect față de vizionarul C.S. Nicolăescu-Plopșor, cel care l-a așezat pe harta științifică a Olteniei și, ulterior, a României. Spiritul enciclopedic al fondatorului a dăinuit, ulterior, în toată activitatea institutului oltean, prin abordările sale interdisciplinare și metode de lucru mereu inovatoare.
Programe de cercetare, conferințe și întâlniri științifice
Acoperind o paletă largă de studii și cercetări umaniste, prin activitatea sa, institutul craiovean a căutat în toți acești ani să răspundă nevoilor reale ale cercetării contemporane. Prin abordările complexe și prin intermediul unor cercetări focalizate asupra dinamicilor regionale, Institutul a reușit să decripteze particularitățile Olteniei nu ca pe fenomene izolate, ci ca pe elemente organice integrate în contexte mai largi, naționale și sud-est europene, demonstrând astfel că evoluțiile sociale, istorice și culturale de la nivel local sunt, în fapt, reflexii și adaptări specifice ale marilor curente care au modelat întreg spațiul balcanic și european. Această „integrare în contexte mai largi” este exact ceea ce fondatorul Nicolăescu-Plopșor a urmărit prin studiile sale despre paleolitic, demonstrând că urmele umane găsite în pământ oltenesc sunt esențiale pentru înțelegerea preistoriei întregului continent.
Programele de cercetare, cu o puternică componentă interdisciplinară, sunt cele care guvernează activitatea institutului craiovean. În prezent, programul de cercetare „Istoria Olteniei: Surse, Structuri și Elite”, reunește direcții tematice complementare și cuprinde o serie de proiecte axate pe tematici ce abordează surse și instrumente de lucru referitoare la Oltenia, istoria urbană a regiunii, patrimoniul cultural material și imaterial al Olteniei.
Pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor, institutul craiovean a organizat simpozioane, workshop-uri, mese rotunde, care au reunit specialiști din sistemul academic, din centrele universitare, instituțiile de cultură. Conferința anuală a Institutului ocupă un loc central, devenind o platformă de dialog cultural și schimb de idei.
Un rol important în promovarea cercetărilor științifice îl au cele două reviste de prestigiu, ambele cu caracter interdisciplinar, care asigură un spațiu adecvat pentru publicarea studiilor de specialitate. Acestea nu sunt doar simple reviste, ci cronici vii ale activității academice din sud-vestul României, în context național și european. Vorbim aici de „Arhivele Olteniei”, revistă cu o tradiție remarcabilă (fondată în anul 1922), cu caracter pluridisciplinar ce acoperă un spectru larg, de la istorie și arheologie, la filologie, etnografie, geografie istorică, economie, drept și sociologie. Revista se distinge în peisajul editorial românesc ca una dintre publicațiile dedicate cercetării istoriei și culturii regionale, contribuind la actul de cunoaștere prin publicare în paginile sale a articolelor referitoare la bogatul tezaur patrimonial și spiritual al românilor. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” este o altă publicație a institutului craiovean, exclusiv în limba engleză, unde rigoarea documentară întâlnește analiza critică modernă. Cele două reviste sunt indexate în baze de date internaționale, „Arhivele Olteniei”, recunoscută CNCS B, ceea ce oferă vizibilitate globală studiilor despre spațiul oltenesc și nu numai.
Să mai amintim că, prin cărțile și studiile publicate, precum și prin participarea la manifestări științifice naționale și internaționale, cercetătorii din cadrul Institutului craiovean au adus un plus de valoarea actului de cultură, contribuind astfel la creșterea vizibilității institutului.
Colaborări instituționale și extinderea accesului la tezaurul cunoașterii academice
Un alt aspect esențial al activității institutului este capacitatea de a se integra în rețele academice și culturale, concretizată prin dezvoltarea unor parteneriate stabile și funcționale. Aceste colaborări cu universități, muzee și alte instituții culturale contribuie la schimbul de cunoștințe și bune practici, facilitând dezvoltarea unor proiecte comune. În același timp, colaborarea cu unități de învățământ preuniversitar a permis extinderea activității institutului dincolo de spațiul strict academic și astfel, institutul nu doar că revitalizează memoria colectivă și spiritul locului, dar transformă tezaurul de cunoaștere academică într-un instrument de pedagogie socială esențial pentru formarea conștiinței identitare a noilor generații în contextul diversității europene.
De asemenea, conducerea și colectivul de cercetători de la institutul din Craiova iau în considerare noile provocări actuale, dezvoltând direcții complementare care să susțină procesul de modernizare: digitalizarea resurselor, crearea unor platforme de cercetare și extinderea accesului în regim open access la rezultatele științifice. Ceea ce reprezintă, pentru Institutul de Cercetări Socio-Umane – C.S. Nicolăescu-Plopșor, nu doar o aliniere la standardele europene, ci un act de democratizare a cunoașterii prin care tezaurul arhivistic și rezultatele cercetării fundamentale sunt transformate în bunuri publice universale. Această paradigmă a deschiderii facilitează o colaborare interdisciplinară fără frontiere, permițând ca moștenirea culturală a Olteniei să fie accesată și valorificată în timp real de către comunitatea științifică globală.
Astfel, prin tematicile și programele sale de cercetare, prin studiile științifice și suita de manifestări de profil organizate, institutul craiovean contribuie la îmbogățirea cercetării științifice. Prin dezvoltarea parteneriatelor cu diverse instituții culturale și de învățământ, precum și prin extinderea ariei de cercetare spre intersecția dintre tradiție și inovație, institutul va transcende rolul de simplu depozitar al istoriei, devenind un actor social indispensabil care nu doar conservă identitatea Olteniei, ci o redefinește și o proiectează cu demnitate în dialogul cultural universal al secolului XXI.
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu Plopșor, al Academiei Române