Cosmin Vasile este unul dintre cei mai importanți lideri politici ai județului Dolj, ocupând în prezent funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj și pe cea de președinte al organizației județene a Partidului Social Democrat. Născut la 23 octombrie 1978, în comuna Moțăței, el și-a început activitatea politică încă de la vârsta de 18 ani, devenind membru al PSD în anul 1997.
De-a lungul timpului, Cosmin Vasile a acumulat o experiență solidă în administrația publică, activând mai întâi în calitate de consilier județean, iar ulterior ca vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. În anul 2020 a fost ales președinte al Consiliului Județean Dolj, iar în 2024 a obținut un al doilea mandat, continuând proiectele de dezvoltare a județului.
Activitatea sa administrativă s-a concentrat pe modernizarea infrastructurii, atragerea fondurilor europene și susținerea investițiilor în domenii importante precum sănătatea, educația și dezvoltarea economică a județului Dolj. În anul 2025, Cosmin Vasile a fost ales și președinte al PSD Dolj, preluând conducerea organizației și asumându-și responsabilitatea coordonării activității politice la nivel județean.
Astăzi, într-un interviu exclusiv, discutăm cu Cosmin Vasile despre proiectele de dezvoltare a județului Dolj, despre provocările administrației publice și despre planurile pentru viitorul comunității.
1. Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă un factor esențial pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor în județul Dolj. Care sunt planurile Consiliului Județean Dolj pentru valorificarea potențialului Aeroportului Internațional Craiova și pentru atragerea de noi investitori în zonă?
Aeroportul Internațional Craiova reprezintă, cu siguranță, unul dintre principalele „motoare“ pentru dezvoltarea județului Dolj, dar și a întregii noastre regiuni. Conexiunile internaționale rapide și eficiente rămân un factor care cântărește mult în decizia investitorilor, în special a celor din afara României, atunci când optează pentru o nouă zonă în care să-și extindă afacerile și, din acest punct de vedere, putem spune că avem un avantaj major.
Mai mult, acest obiectiv de importanță strategică a intrat într-un nou capitol al evoluției sale, odată cu finalizarea pachetului de investiții pentru extindere și modernizare, susținute din fonduri nerambursabile. Avem astfel un nou terminal, la standarde europene și cu dotări de ultimă generație, un terminal gândit și pentru viitor, pentru că poate susține creșterea fluxului de pasageri până la aproape 2 milioane de călători pe an.
Colegii noștri de la AIC promovează intens oferta și potențialul aeroportului, au o strategie foarte bine structurată în acest sens, iar rezultatele se văd. Este evidentă dezvoltarea accelerată a portofoliului destinațiilor, dacă ne uităm doar la ce s-a întâmplat din vara anului trecut: Craiova este acum conectată cu unul dintre cele mai mari huburi internaționale, Istanbul, au revenit cursele către Paris, Barcelona, Madrid, Dortmund, s-au lansat zborurile către Bari, Napoli, Atena și Memmingen, se deschid în această primăvară și cele către Veneția. Și este doar începutul. Toată această diversificare înseamnă, pentru județul Dolj, un important plus de atractivitate din perspectiva investițională.
2. Totodată, investițiile în infrastructura sportivă sunt așteptate cu interes de către comunitatea locală și de către iubitorii sportului. Care este stadiul actual al lucrărilor la Complexul „Tineretului” din Craiova și care este termenul estimat pentru finalizarea acestui proiect?
Investiția pentru construirea centrului sportiv a evoluat vizibil, îmbucurător fiind faptul că s-a putut lucra inclusiv pe timpul acestei ierni, chiar dacă vremea nu a fost la fel de favorabilă ca în anii trecuți. Planșeele pentru subsol și parter au fost deja finalizate și se realizează cofrajele necesare pentru a putea fi turnat și cel de la primul etaj. Se lucrează, de asemenea, la stâlpii și pereții perimetrali ai tribunelor și arenei, la scările principale de acces pentru spectatori, la montarea grinzilor și a gradenelor prefabricate.
Estimăm că, dacă vom avea în continuare un ritm susținut pe șantier, în 2028 vom putea încheia construirea acestui complex unic în România – singurul prevăzut cu velodrom interior, dar și cu o pistă de atletism, ambele certificate pentru desfășurarea competițiilor internaționale la cel mai înalt nivel.
Alături de acestea, suprafețele destinate altor sporturi de sală, de la baschet și handbal la tenis și gimnastică, întregesc imaginea unei arene care va consolida poziția Craiovei, ca pol regional al excelenței sportive. Asigurăm astfel cadrul pentru performanță, dar și o bază solidă pentru inițiative ce permit dezvoltarea sportului de masă, un aspect către care ne-am îndreptat mereu atenția.
3. Fondurile europene au devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru proiectele de dezvoltare ale administrațiilor locale. Care sunt principalele proiecte demarate de Consiliul Județean Dolj prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)?
Am reușit să implementăm, cu fonduri atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o suită de proiecte, a căror valoare se ridică la 140 de milioane de lei – o sumă importantă, într-un interval relativ scurt de timp. Sunt bani care au alimentat investiții și achiziții cu vizibile efecte pozitive, în special în educație, dar și în domeniul sănătății publice.
De altfel, demersul cu cea mai mare valoare pe care îl avem finanțat prin intermediul PNRR – de peste 40 de milioane de lei – este cel care vizează reabilitarea și modernizarea clădirii în care funcționau Centrul Maternal „Sf. Ecaterina“ și Secția de Pediatrie din cadrul Spitalului Municipal Filantropia, aflată în imediata vecinătate a Parcului „Nicolae Romanescu“.
Mai mult, luna trecută am fost prima unitate administrativ-teritorială din România care a depus cerere de finanțare prin PNRR în cadrul unui apel destinat operaționalizării organizațiilor de management al destinației.
4. Performanța județului Dolj în atragerea fondurilor europene a fost remarcată la nivel național. Cum comentați faptul că județul Dolj se află printre primele din România în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și care considerați că sunt factorii care au contribuit la acest rezultat?
Într-adevăr, avem toate argumentele pentru a spune că, în județul nostru, lecția finanțărilor nerambursabile este foarte bine însușită atât de administrațiile locale, cât și de mediul privat. Am încheiat exercițiul financiar 2014 – 2020 ca lideri pe țară în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și continuăm această tendință ascendentă și în actuala perioadă de programare. De aceea, Doljul este, în prezent, primul din România prin numărul investițiilor finanțate din fonduri UE, cu 440 de proiecte, în valoare totală de peste 9 miliarde de lei.
În ceea ce ne privește, am urmărit mereu și urmăm în continuare o deviză de lucru simplă, dar foarte eficientă: să accesăm fiecare program, fiecare axă de finanțare sau prioritate de investiții în care Consiliul Județean Dolj este eligibil.
Am răspuns astfel unei mari provocări, pentru că, dacă ne raportăm strict la alocările bugetare, vom vedea că este foarte dificil să vorbim despre dezvoltare în termeni reali. Aveam și un exemplu elocvent în acest sens: dacă nu am fi accesat fonduri europene și ne-am fi rezumat strict la bugetul propriu pentru investiții pe care îl are la dispoziție instituția noastră, am fi avut nevoie de 3 – 4 ani pentru a finanța modernizarea unui singur drum județean, fără a mai direcționa un leu către alte proiecte și domenii, ceea ce, desigur, este imposibil. De aceea am pregătit mereu cu prioritate pentru obținerea finanțării investițiile majore, cu importanță strategică. Iată, și în perioada 2021 – 2027, alături de construirea Spitalului Regional de Urgență și de etapa a doua a proiectului regional pentru apă și canalizare, al treilea proiect ca valoare, din cele 440, aparține CJ Dolj: modernizarea drumului județean 641, cu peste 60 de milioane de euro.
5. Investițiile în infrastructură rămân o prioritate pentru dezvoltarea economică și socială a județului. Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură aflate în derulare în județul Dolj și ce impact vor avea acestea asupra dezvoltării regiunii?
Cred că trebuie evidențiat faptul că Doljul parcurge cea mai intensă perioadă în privința dezvoltării marii infrastructuri de transport rutier. Este un capitol deschis odată cu realizarea drumului expres Craiova – Pitești, care oferă regiunii noastre conexiunea rapidă cu capitala și, mai departe, cu Constanța.
Și acesta a fost doar începutul. Luna trecută, am aprobat două parteneriate cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar astfel Consiliul Județean Dolj se poate implica în mod direct în derularea a două investiții esențiale: realizarea drumurilor expres Craiova – Calafat și Calafat – Drobeta-Turnu Severin. De partea cealaltă, autostrada Craiova – Filiași, cu proiectant și constructor deja desemnați pentru primul dintre cele 3 loturi, are finanțare asigurată în 2026, la fel ca și drumul expres Filiași – Târgu Jiu.
Bineînțeles, ne concentrăm eforturile pentru continuarea demersurilor de îmbunătățire a rețelei rutiere județene. Avem o strategie bine definită și, prin aplicarea ei, am reușit ca, în perioada 2020 – 2024, să modernizăm peste 200 de kilometri de drumuri, incluzând aici mari artere, precum DJ 552 Craiova – Cetate și DJ 561A Giurgița – Băilești – Plenița.
În aceeași cheie procedăm și în prezent, abordând cu prioritate drumurile care conectează comunități numeroase și ne asigură conexiuni eficiente cu județele învecinate. Am fost primii din țară care au semnat un contract de finanțare din fonduri europene aferente Politicii de Coeziune 2021 – 2027, ceea ce ne permite acum să implementăm cel mai important proiect de infrastructură rutieră al Consiliului Județean Dolj, prin prisma valorii totale. Este vorba, așa cum aminteam, despre modernizarea DJ 641, pe tronsonul care începe din localitatea Urechești, de la intersecția cu drumul național 65C, și, trecând prin Mischii, Ghercești, Pielești, Robănești, Drăgotești și Teslui, face legătura cu județul Olt. O investiție similară, pe care o derulăm cu finanțare nerambursabilă, vizează lucrări de modernizare pe drumul județean 606A Breasta – Scăești – Argetoaia – limita cu județul Mehedinți, pentru care am reușit să obținem fonduri prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny“.
6. Protejarea și valorificarea patrimoniului cultural reprezintă un obiectiv important pentru administrația județeană. Care este strategia Consiliului Județean Dolj în ceea ce privește proiectele anuale de reabilitare a clădirilor istorice din județ?
Această direcție de acțiune s-a aflat în permanență pe agenda de priorități a Consiliului Județean Dolj și a ajuns să fie transpusă într-o politică investițională pe care o aplicăm în mod consecvent: aceea de a crea anual o instituție, un reper cultural care să completeze valorosul patrimoniu al județului.
Fondurile europene au fost și în această sferă soluția pentru a ne concretiza strategia. Astfel am reușit să restaurăm două clădiri reprezentative, monumente istorice de importanță națională – culele din comunele Brabova și Cernătești, pe care le-am amenajat și deschis pentru publicul larg. Tot în acest mod a fost renovată Casa Dianu, care adăpostește astăzi o instituție unică în țară și esențială pentru promovarea identității culturale naționale: Muzeul Cărții și Exilului Românesc.
Am reintrodus în circuitul cultural Casa Memorială „Amza Pellea“, din Băileşti, am încheiat recent lucrările de restaurare a Casei Memoriale „Elena Farago“, din Craiova, și avem în plină derulare o investiție similară în comuna Goiești, acolo unde se regăsește Casa Memorială „Alexandru Macedonski“. Nu în ultimul rând, în colaborare cu Instituția Prefectului, am susținut, prin specialiștii cu vastă experiență de la Consiliul Județean, demersul de restaurare a unui edificiu emblematic pentru Craiova – PalatulAdministrativ.
Iar viitorul se anunță mai mult decât promițător. Am obținut, prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia, finanțare europeană pentru un alt capitol important al strategiei noastre: crearea Muzeului Oamenilor de Știință din Oltenia, un nou obiectiv care se va face remarcat la nivel național, atât prin tematica sa, cât și prin experiența oferită vizitatorilor, deoarece pune accent pe interacțiune și pe integrarea tehnologiilor de vârf. De altfel, chiar luna trecută au fost lansate lucrările de restaurare a clădirii de patrimoniu în care funcționa Școala Populară de Arte și Meserii „Cornetti“, imobil care va găzdui viitorul muzeu.
Desigur că, în paralel, lucrăm și la pregătirea unor noi inițiative în această sferă. Spre exemplu, se află deja în evaluare, pentru obținerea finanțării prin PRSVO, proiectul prin care vom amenaja, la Cernătești, în satul Rasnicu Oghian, un muzeu al satului. Complexul va include gospodării rurale tipice Doljului, dar și județelor Mehedinți și Olt, fiind prevăzut, în plus, cu camping și parcare. Demersul nostru, derulat în colaborare cu primăria, vizează totodată restaurarea Conacului Generalului Săulescu și a unei anexe a acestuia, pentru a crea un centru cultural cu săli expoziționale și spații pentru o gamă largă de activități.
7. Modernizarea serviciilor publice este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Ce proiecte are în vedere Consiliul Județean Dolj pentru dezvoltarea infrastructurii din domeniul sănătății și educației?
Aș începe prin a spune că, în ceea ce privește educația, traversăm cea mai amplă perioadă investițională din istoria CJ Dolj, posibilă în primul rând datorită accesului la fonduri nerambursabile. Am reușit deja să dotăm 33 de comune cu microbuze electrice destinate transportului școlar, prin PNRR, și avem în derulare un alt demers, prin Administrația Fondului pentru Mediu, care are ca beneficiari alte 25 de localități. De asemenea, am achiziționat echipamente performante pentru 30 de biblioteci, transformându-le în centre de învățare digitală, în cadrul unui proiect derulat prin PNRR care a inclus și reabilitarea sediilor din Cernătești, Ciupercenii Noi și Vela, precum și a Casei „Elena Farago“.
Mai mult, am finalizat cu succes și înainte de termen un alt demers de înaltă complexitate, prin multitudinea și diversitatea achizițiilor derulate, dar și prin numărul mare al beneficiarilor. Ca rezultat, avem 28 de unități de învățământ, alături de Palatul Copiilor Craiova și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, dotate cu mobilier modern, cu materiale didactice pentru laboratoare, cu table interactive, laptopuri, calculatoare și scanere, cu echipamente pentru sălile de sport, dar și pentru atelierele de practică.
În prezent, ne concentrăm atenția asupra lucrărilor de renovare și modernizare pe care le derulăm, tot cu fonduri nerambursabile, la sediul Liceului Tehnologic Special „Beethoven“ și al CJRAE Dolj, dar și la patru corpuri de clădire din cadrul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile“. Am depus un proiect similar și pentru Școala Gimnazială Specială „Sf. Mina“, finanțarea urmând să fie obținută prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia.
De partea cealaltă, dacă ne referim la domeniul sănătății, trebuie să vorbim, în primul rând, despre cea mai mare investiție realizată în beneficiul locuitorilor din Oltenia. Construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova este un demers în care, alături de Primăria Municipiului, ne-am implicat încă de la început, din faza în care se stabilea amplasamentul, un demers pentru care ne oferim în continuare toată susținerea, cu atât mai mult cu cât, după finalizare, acest obiectiv de referință pentru sistemul medical ar urma să ne revină în administrare.
Este cel mai amplu, dar și cel mai avansat dintre cele trei astfel de proiecte și, după cum se preconizează, la finalul anului 2028 vom avea, la Craiova, cel mai modern și performant spital din România, în cea mai mare clădire construită în acest scop după Revoluție.
În egală măsură, am inițiat un nou capitol din seria investițiilor de mare anvergură derulate de Consiliul Județean în domeniul sanitar, orientându-ne, bineînțeles, tot către implementarea lor cu fonduri nerambursabile. În acest sens, am depus deja și se află în evaluare, în vederea finanțării prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, două proiecte importante și ca valoare, și ca obiective urmărite. Primul vizează modernizarea Spitalului Orășenesc Dăbuleni, dotarea cu aparatură medicală, dar și extinderea cu un nou corp de clădire.
Celălalt demers, cu o valoare totală ce depășește 46 de milioane de euro, va răspunde unei necesități stringente a întregii regiuni Oltenia, prin construirea Centrului de Pediatrie și Oncologie Pediatrică. Vom realiza astfel, pe terenul Spitalului Clinic Județean, un imobil cu 7 niveluri, cu o capacitate de peste 60 de paturi, prevăzut cu două blocuri operatorii, dar și cu cabinete pentru consultații și recuperare, cu săli de tratament și chiar cu spații de joacă. Acestor noi inițiative li se adaugă modernizarea și extinderea Spitalului de Pneumoftiziologie Leamna, proiect aflat în derulare, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții.
8. Colaborarea dintre administrația județeană și autoritățile locale joacă un rol important în implementarea proiectelor de dezvoltare. Cum se realizează cooperarea dintre Consiliul Județean Dolj și primăriile din județ pentru susținerea acestor inițiative?
Avem o relație de colaborare foarte eficientă cu primăriile din Dolj, cu atât mai mult cu cât eforturile noastre converg către același obiectiv: să atragem în județ cât mai multe fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea comunităților. Avem o experiență solidă pe acest palier și, desigur, ne oferim întregul sprijin de fiecare dată când putem contribui la materializarea unor proiecte ale autorităților locale.
Mai mult, dacă ne uităm doar la investițiile din perioada recentă, vom vedea că multe dintre ele s-au derulat în cadrul unor parteneriate stabilite între Consiliul Județean și primării din Dolj. Începând de la modernizarea unor drumuri județene importante, cum este Craiova – Cetate, la restaurarea culelor, la proiectele pentru dotarea școlilor și a bibliotecilor, toate aceste reușite s-au construit pe fundamentul unei bune cooperări instituționale.
9. În contextul provocărilor economice actuale, sprijinirea mediului de afaceri și atragerea de investiții devin obiective importante pentru dezvoltarea județului. Ce măsuri considerați necesare pentru stimularea mediului de afaceri și pentru atragerea de noi investiții în Dolj?
Nu doar în contextul actual, ci în mod permanent am fost preocupați să identificăm și aplicăm cele mai eficiente măsuri pentru a susține mediul de afaceri, pentru a încuraja investițiile private în județul nostru și a stimula, astfel, crearea unor locuri de muncă stabile.
Împreună cu Primăria Municipiului Craiova, am parcurs o serie de pași decisivi în această direcție. M-aș referi, în primul rând, la succesul primelor platforme economice pe care le-am înființat și dezvoltat, Parcul Industrial Craiova și, ulterior, High-Tech Industry Park. Ele înseamnă aproape 100 de companii atrase, înseamnă investiții de peste 70 de milioane de euro și, cel mai important, aproximativ 3.500 de noi locuri de muncă.
Este o reușită pe care o replicăm acum la o scară mult mai amplă, prin noul parc industrial pe care îl creăm. Cu cele peste 180 de hectare de teren pe care le pune la dispoziție, Oltenia Business Park este unul dintre cele mai mari din România și, prin intermediul său, vom continua să oferim toate acele facilități esențiale pentru dezvoltarea afacerilor.
Dincolo de investițiile directe, ne-am asumat un rol activ în promovare, în prezentarea informațiilor relevante. La fiecare întâlnire pe care o avem cu o delegație din străinătate, evidențiem cu prioritate atuurile Doljului din perspectiva mediului de afaceri și milităm pentru fondarea unor parteneriate internaționale care să faciliteze dezvoltarea economică.
Fiind instituție cu rol coordonator la nivel județean, ne-am implicat încă de la început, cu toate resursele, în elaborarea și derularea Programului Tranziție Justă 2021 – 2027 în Dolj, stabilind din prima fază ca prioritate pentru județul nostru susținerea antreprenoriatului durabil, înființarea de noi întreprinderi și dezvoltarea sau diversificarea activităților IMM-urilor existente.
Stabilirea acestei priorități se reflectă într-o alocare financiară preponderent destinată finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, microîntreprinderilor, întreprinderilor sociale și a infrastructurilor de afaceri – parcuri industriale. Rezultatele demersurilor în această direcție sunt vizibile: au fost depuse peste 600 de proiecte, iar ce știm cu certitudine, în momentul de față, este că doar în cadrul primului apel au fost semnate contracte în valoare totală de 280 de milioane de euro.
Mai mult, tot prin intermediul PTJ, am creat INVESTinDOLJ, o platformă digitală complexă, cu o amplă bază de date extrem de utile pentru potențialii investitori – un instrument valoros pentru fundamentarea deciziilor strategice. Le putem oferi astfel, în cel mai rapid și convenabil mod, un tablou complet: de la date de contact și rețeaua de localități din județ la informații de interes general asupra terenurilor adecvate investițiilor, rețelelor de utilitate publică ori infrastructurii de transport rutier, aerian, naval și feroviar.
10. Planificarea strategică este esențială pentru dezvoltarea pe termen lung a comunității. Care sunt principalele obiective pe care vi le-ați propus în actualul mandat pentru dezvoltarea județului Dolj?
Maximizarea absorbției fondurilor nerambursabile, în toate domeniile în care Consiliul Județean Dolj și instituțiile din subordine sunt eligibili ca beneficiari, este pilonul central al strategiei noastre. Nu există, în prezent, un catalizator mai puternic pentru dezvoltare decât accesul la acest tip de finanțare.
O analiză internă ne releva faptul că, în mandatul 2020 – 2024, am avut în implementare proiecte în sumă totală de aproape 570 de milioane de euro, în timp ce media anuală a surselor proprii ale CJ disponibile pentru investiții s-a cifrat la 19 milioane de euro. Altfel spus, datorită fondurilor europene și guvernamentale, am reușit să investim, în numai 4 ani, la fel de mult cât am fi putut abia în trei decenii, în situația în care nu ar fi existat finanțările nerambursabile.
Aceasta este adevărata măsură a capacității de accelerare a dezvoltării, acesta este motivul pentru care rămânem total implicați în implementarea proiectelor pe care le avem în derulare și deplin conectați la toate posibilitățile de a atrage noi sume din fonduri europene.
Consolidarea poziției aeroportului pe plan național și extern prin noi investiții, modernizarea infrastructurii de transport rutier și extinderea celei destinate afacerilor, prin demersuri precum Oltenia Business Park, sunt tot atâția factori care vor avea un semnificativ impact pozitiv asupra economiei județului. În același timp, inițiativele prin care reconfigurăm la standarde europene și sistemul de sănătate, și pe cel de învățământ, dar și sfera culturală se traduc, în definitiv, prin creșterea calității vieții și, nu în ultimul rând, prin îmbunătățirea percepției, prin atractivitate sporită. Reușim astfel să conturăm acel profil al județului Dolj pe care îl dorim, pe care îl regăsim concentrat și în sloganul adoptat: „More than you imagine“.