Clujul a înregistrat 303 nașteri provenind de la mame adolescente cu vârste cuprinse între 15-19 ani în 2024, potrivit hărții publicate de Salvați Copiii România. Județul se încadrează astfel în categoria celor cu peste 300 de nașteri la adolescente, însă rămâne sub județele cu cele mai ridicate valori, precum Mureș, Brașov sau Dolj.
La nivel național, din totalul de 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârste între 15 și 19 ani, iar 601 de la fete sub 15 ani. În 23 de cazuri, mamele sub 15 ani se aflau deja la a doua naștere, iar o adolescentă de nici 15 ani a devenit mamă pentru a treia oară. De asemenea, pentru 652 de fete care au născut înainte de 19 ani, a fost vorba despre a treia naștere.
În clasamentul județean, Clujul se află în zona mediană, locul 23, departe de vârful ocupat de Mureș, cu 813 mame adolescente, dar peste județe precum Hunedoara, Gorj sau Tulcea, unde cifrele sunt semnificativ mai mici.
Sub 15 ani: județele cu cele mai multe cazuri
În ceea ce privește mamele sub 15 ani, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Mureș – 60, Bacău – 34, Bihor – 31, Dolj – 29 și Brașov – 27, potrivit datelor prezentate de organizație. Fenomenul nu ocolește însă nici județele cu infrastructură educațională dezvoltată, iar specialiștii atrag atenția că aproape în totalitatea cazurilor sarcina în minorat este neplanificată și trăită traumatic.
România, între vulnerabilitate și lipsa educației pentru sănătate
Organizația Salvați Copiii atrage atenția că aproape una din zece nașteri din România provine de la fete cu vârste între 15 și 19 ani, iar fenomenul maternității timpurii este direct legat de lipsa unei educații pentru sănătate coerente și accesibile.
Actuala legislație prevede că educația sexuală se poate desfășura în școli abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților. Reprezentanții organizației consideră această abordare inadecvată, în condițiile în care răspunderea penală începe de la 14 ani, iar consimțământul medical este reglementat de la 16 ani.
În lipsa informațiilor validate științific, mulți adolescenți ajung să se informeze din surse informale. Un studiu citat de Salvați Copiii arată că, deși 66% dintre minore afirmă că au primit informații despre educația sexuală, aproape 30% spun că acestea provin de la rude, prieteni sau colegi, surse care pot fi incomplete sau eronate.
Clujul, între prevenție și necesitatea intervenției
Deși Clujul nu se află în topul județelor cu cele mai multe mame minore, cele 303 cazuri raportate în 2024 indică un fenomen care nu poate fi ignorat.
Salvați Copiii propune modificarea Legii 272/2004 și a Legii învățământului preuniversitar, astfel încât educația pentru sănătate să devină disciplină obligatorie încă din învățământul preșcolar, cu curriculum unitar și cadre didactice formate specific.
Experiența internațională este invocată drept argument: Danemarca și Olanda au introdus educația sexuală obligatorie de la vârste fragede și au înregistrat scăderi semnificative ale ratelor de sarcini la adolescente. O meta-analiză UNESCO din 2021, care a analizat date din 155 de țări, arată că educația sexuală comprehensivă poate reduce cu până la 50% sarcinile nedorite la adolescente.
Intervenție în comunități și sprijin pentru mamele tinere
La nivel național, Salvați Copiii a lucrat în peste 400 de comunități rurale și în toate maternitățile din țară, ajungând la peste 459.500 de mame, gravide și copii de până la 5 ani. Programele derulate au dus la creșterea ratei vaccinării și la acces mai bun la consultații prenatale pentru gravidele vulnerabile.
În cazul Clujului, cifra de 303 mame adolescente din 2024 plasează județul într-o zonă care reclamă măsuri de prevenție constante, nu doar intervenții punctuale.
Mesajul organizației este ferm: educația pentru sănătate nu trebuie să fie opțională, ci parte integrantă a sistemului educațional, pentru a preveni atât sarcinile timpurii, cât și abuzurile sexuale în rândul copiilor și adolescenților.