Aşa cum am menţionat în prima parte a materialului, în ziua de 19 februarie 2026, comuna Peştişani a omagiat la modul strălucit şi impresionant aniversarea celor 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, de aceea, în cadrul manifestărilor de la Liceul Tehnologic Peştişani, vom continua cu alocuţiunea competentă şi plină de conţinut a domnului prof. univ. dr. Ion Mocioi, deoarece întărim aprecierea cu afirmaţiile domnului director, prof. Alin Dobromirescu, directorul Liceului Tehnologic «Constantin Brâncuşi» Peştişani, care spunea că: ,,La evenimentul care ne reuneşte, astăzi, aici, la liceu, care este legat de numele lui Constantin Brâncuşi, nu se putea să lipsească domnul Ion Mocioi, a cărui întreagă viaţă a fost dedicată lui Constantin Brâncuşi, prezent de fiecare dată alături de noi la Peştişani”, iar, acesta este unul dintre motivele pentru care prezentăm continuarea alocuţiunii ample a domnului dr. Ion Mocioi, presărată cu date istorice de o importanţă deosebită, dar, şi cu anumite şarje de dispută intelectuală cu domnul primar Cosmin Pigui, prin momentul care au dat manifestării o notă de parfum oratoric inconfundabil!
,,Brâncuşi a dus în spate cultura, a dezvoltat-o şi ne-a lăsat-o moştenire”! Deci, domnul dr. Ion Mocioi a insistat cu date interesante despre viaţa şi activitatea sculptorului Constantin Brâncuşi, atunci când a menţionat faptul că genialul sculptor a fost şi un bun desenator, o calitate despre care nu se prea vorbeşte, mai ales că: ,,Altfel vede el linia, punctul şi gândul, pata de culoare devine viaţă, imaginea tridimensională pierde din «zorzoanele» obiectelor obişnuite, le esenţializează şi le transformă într-o noţiune care este o transfigurare reală a artei, nu numai prin generalizare, care este o trăsătură a operelor, în general, dar, şi o esenţializare, pentru că aceasta este noutatea pe care o aduce, şi care a dat o nouă definiţie artei plastice, artei în general”! Ştim că de multe ori, Brâncuşi a spus că arta este o esenţă generalizată a obiectelor lumii reale, care să ne îndemne spre o viaţă mai bună, deci, el a venit cu o noutate pentru care a trebuit să se lupte cu marii specialişti, pentru că a dat în judecată Statele Unite, care nu i-au recunoscut o lucrare în metal ca să ajungă la o expoziţie, dar, a câştigat în 1926-1927, iar, de atunci s-a impus noua definiţie a lumii! În continuare, cunoscutul şi reputatul brâncuşiolog a insistat asupra faptului că: ,,Astăzi, cei care nu cunosc profunzimea artei brâncuşiene, se rezumă la nişte «urâciuni», pentru că monumentul este o artă pură care susţine memoria! Este important să învăţăm despre Brâncuşi în şcoli, dar, acest lucru nu se face! Ştiu că s-a dat o decizie ca la o oră de dirigenţie să se predea despre arta lui Brâncuşi! Poate că Înspectoratul Şcolar se mai gândeşte la acest lucru! Să arătăm respectul pentru cel mai mare om al artei lumii, care a plecat de aici de la noi! El aduce o tradiţie din anul 36.000 dinaintea erei noastre, când pe teritoriul acestei comune, la Boroşteni, într-un cenuşar, s-a aflat despre prima operă descoperită, pentru om, un lănţişor din os care are romboedre. Fiecare romboedru are un orificiu prin care poate să pătrundă un fir de păr din coada calului. Toate peşterile din epoca glaciară care au fost locuite aveau şi pui de lup cu care se jucau copiii, astfel, lupul ajunge să fie apărătorul copiilor, al familiei şi al oilor!…Trebuie să ne rescriem istoria, a reiterat domnul Mocioi, şi odată cu studiile despre Brâncuşi, să se facă o reevaluare a tradiţiei umane pe teritoriul ţării noastre! Se spune că prima ţară este ţara lui «Tin», adică, «Oltinia», credem sau nu credem, iar, geţii sunt adevăraţii părinţi ai noştri, care s-au aşezat pe văile râurilor! Brâncuşi a avut necazul de a-şi pierde de timpuriu tatăl, iar, casa în care s-a născut a ars înainte de sfârşitul secolului trecut! Tatăl lui Brâncuşi s-a căsătorit de două ori, a avut trei copii cu Maria din Brădiceni, care s-a întors acolo după ce a ars casa. Brâncuşi a dat bani ca să se construiască o casă nouă pentru sora sa Frusina, care s-a căsătorit cu un oier cu numele Brânzan! Din păcate, a ars şi casa aceea, iar, în 1963-1964 Craiova a căutat să reînnoiască zona lui Brâncuşi, aducând bustul lui Brâncuşi care se găseşte în faţa Casei-Muzeu de la Hobiţa! Cam cocoşată sculptura, dar, ea sugerează că Brâncuşi a dus în spate cultura, a dezvoltat-o şi ne-a lăsat-o moştenire” a precizat domnia sa, ca un bun cunoscător al istoriei.
,,Să studiem mai mult ca să vedem cât de mare şi de profund este Brâncuşi”!
În acel moment a intervenit domnul primar Cosmin Pigui, care a menţionat, mai în glumă, mai în serios, că: ,,În urmă cu 25 de ani, un mare specialist în brâncuşiologie a scris un articol în care zicea că bătrânii din sat credeau că aceasta de acum este casa lui Brâncuşi, iar, dumneavoastră aţi spus aici că au ars două case, nu una”, la care domnul Ion Mocioi a răspuns prompt, ştiind că acel «brâncuşiolog» este chiar domnia sa, că una s-a distrus de la sine (sic?!!), iar, Casa a fost definitivată când au ars nişte clăi de fân, dar, în 1964, trebuiau să aducă de la regiunea Craiova o casă nouă făcută după proiectul pe care l-a folosit tatăl lui Brâncuşi! Domnul Ion Mocioi a subliniat ca un bun cunoscător al situaţiei că: ,,În 1970 s-a hotărât să fie edificată o Casă-Muzeu, nu Casă memorială, şi aşa trebuie să-i zicem, Casă-Muzeu. În 1965 s-a zidit gardul acela de piatră, iar, în 1970-1971 s-a adus casa despre care vorbim şi care a fost făcută după proiectul casei care a ars. Casa pentru Frusina s-a făcut după primul război mondial şi a ars şi aceea, din cauza răutăţilor unor vecini. Noi trebuie să ţinem la casa aceasta care există, pentru că zicea un străin: «domnule, casa aceasta trebuie s-o îmbrăcaţi în sticlă!», atât e de importantă! În 1970 am scris cartea: «Ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuşi, de la Târgu-Jiu», iar, ca să apară trebuia o aprobare foarte înaltă, pentru că se vorbea despre Gheorghe Tătărăscu şi despre menţinerea Bisericii pe Calea Eroilor. Era un prim secretar numit Paloş, care s-a luptat pentru acest lucru şi a reuşit! Atunci, au început marile investiţii pentru dezvoltarea judeţului Gorj! Brâncuşi rămâne aici din momentul aducerii casei, şi de atunci l-am sărbătorit pe Brâncuşi. În 1971 a apărut şi cartea, iar, la 11 noiembrie 1971, la prima zăpadă, s-a inaugurat Casa-Muzeu. De atunci şi pănă azi s-au făcut mari manifestări dedicate lui Brâncuşi! În 1976, la o sută de ani de la naşterea sculptorului, s-a făcut cel mai mare simpozion cu 80 de personalităţi de cultură ale ţării şi ale lumii, la Târgu-Jiu, în legătură cu Ansamblul sculptural, tot atunci s-a publicat cartea mea, iar, şeful ţării a fost primul cititor al ei, care m-a sfătuit să schimb ceva în legătură cu Tătărăscu, dar, am spus că fără Tătărăscu nu se făcea Ansamblul! Apoi, s-a obiectat în legătură cu biserica, dar, fusese pictată de către Iosif Keber, cel mai mare pictor bisericesc din acea vreme! A rămas singur, pentru că îi murise şi copilul şi nevasta, dar, l-am luat în primire ca pe tata, iar, apoi, mi-a lăsat prin testament casa şi cu tot ceea ce era acolo, după care am făcut prima reparaţie a clădirii, am făcut-o muzeu, iar, la parter i-am lăsat biblioteca lui de aproape 7000 de cărţi! Suntem primul judeţ din ţară care are un muzeu cu carte numai de artă, cărţi aduse din multe ţări, scrise în multe limbi, pe care nu le are nici Biblioteca Naţională” a precizat dr. Ion Mocioi! Din păcate, spaţiul publicistic nu ne permite să punem în evidenţă toată alocuţiunea domnului dr. Ion Mocioi, poate că într-un număr viitor al ziarului, ne vom apleca asupra acestui lucru, iar, în finalul acestui articol, redăm ceea ce a spus în cele din urmă domnia sa: ,,Am 14 cărţi scrise, vă îndemn să le citiţi şi să vedeţi cine a fost marele Brâncuşi! Un titan, un om cu o putere nemivăzută, care a suferit enorm din cauza românilor! E bine să nu facem acele simpozioane cu autori care au cioplit nişte pietre care ar fi dedicate lui Brâncuşi! Va trebui să studiem şi mai mult ca să vedem cât de mare şi de profund este Brâncuşi, cât de mult îi datorăm! Mă bucur că primarul de acum e un brâncuşiolog şi a mai făcut căte ceva! Toată istoria noastră se află în peşteri şi la patru metri adâncime, dar, trebuie scrisă de oameni serioşi, care să facă activitate ştiinţifică şi să scoată în evidenţă memoria străveche a acestui neam! Să-l felicităm pe primar că se ocupă de Brâncuşi, ca să-l scoată din praful vremii! Vom face pe 14 martie o comemorare a lui Brâncuşi la Mănăstirea Lainici, pentru că Brâncuşi, în afară de primărie, nu are familie”, a spus în încheiere domnul dr. Ion Mocioi!Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi